Sah mat!!!

Se povesteste in legendele vechi cum, intr-o zi cand regele Vishtaspa se intorcea victorios dintr-o campanie, a intalnit un grup de oameni stand in cerc sub un copac si ascultand cu mare atentie un batran venerabil asezat in mijlocul lor. Regele, care era in acea vreme un om tanar, a fost curios sa afle cine era batranul, asa ca a trimis un servitor sa afle.
Acesta s-a apropiat de cercul de oameni, care i-au facut loc si a aflat ca batranul om era marele invatator Zarathushtra iar oamenii asezati in cerc in jurul lui erau discipolii sai. Toate acestea i-au fost aduse la cunostinta regelui Vishtaspa care, se spune ca a cerut ca inteleptul sa fie adus in fata lui.
"Mi s-a spus ca numele tau este Zarathushtra" a spus regele cand Invatatorul s-a aflat in fata lui, "si deasemenea mi s-a spus ca esti cel mai intelept om din lume. Daca este adevarat iti cer, in calitate de rege, imediat sa ma instruiesti si sa imi explici legile naturii si ale . Dar te rog sa fi explicit pentru ca ma grabesc sa ma intorc la palat unde sunt multe chestiuni de stat care ma asteapta".
Zarathushtra s-a uitat ganditor pentru un moment la rege si apoi s-a aplecat si a ridicat de pe jos un bob de grau. Tinandu-l cu respect intre degetul mare si aratator s-a inclinat adanc in fata regelui si i-a oferit grauntele. Regele l-a luat in mana iar marele intelept a explicat:
"Majestatea Ta, toate legile care guverneaza Raiul si Pamantul pot fi citite in ceea ce tii tu acum in mana. Fortele binelui si raului sunt acolo si toate intrebarile tale isi gasesc raspuns discutand asupra acestui bob de grau. Iti ofer aceasta carte pe care o poti lua cu tine si citi in voie".
Dar regele Vishtaspa, vazand zambetele de pe fetele discipolilor s-a gandit ca Zarathushtra radea de el. A aruncat grauntele de grau pe jos si s-a urcat mandru in sa.
"Am venit cu respect si ti-am cerut sfatul pentru ca mi s-a spus ca esti cel mai intelept om de pe pamant. Imi dau seama acum ca nu esti nimic mai mult dt un taran care nu a invatat bunele purtari. Iti ascunzi ignoranta in spatele unor exagerari. Am fost prost ca mi-am pierdut timpul aici". Asa a grait regele. Apoi si-a intors armasarul si a pornit inapoi.
In timp ce regele si suita sa se indepartau Zarathushtra a ingenuncheat si a ridicat bobul de grau: "o sa pastrez acest bob" si-a spus "pentru o zi cand regele va ave nevoie de el si bobul ii va fi profesor".
Multi ani au trecut si faima lui Zarathushtra a crescut cu fiecare an. La fel si faima regelui Vishtaspa: intotdeauna victorios in batalii, devenind tot mai bogat cu fiecare alianta, isi petrecea zilele in lux si abundenta. Dar noptile i-au devenit tot mai lipsite de somn cu cresterea faimei si a averii. "Traiesc in lux" gandea el "si totusi cine imi poate garanta ca va fi intotdeauna asa? Intr-un an recolta fermierilor este bogata iar in anul urmator furtuni cumplite destrug tot. Oare voi fi intotdeauna binecuvantat cu victorii? Caderea mea va fi mai mare pe masura ce imi sporeste faima si averea? Sigur, legile care guverneaza saracii guverneaza si pe cei bogati – si cine este El cel care face aceste legi? Cum am sa inteleg vointa lui Dumnezeu, sa imi pot aprecia faima si sa stiu numarul zilelor ce mi-au fost date?
Noapte dupa noapte intrebarile acestea si altele ocupau mintea regelui Vishtaspa si ii tulburau somnul. Pana la urma gandindu-se la intalnirea avuta cu Marele Intelept cu ani in urma, a decis sa ceara din nou sfatul, de aceasta data in conditii diferite de cele pe care le impusese din saua calului in vremea cand era tanar.
"Mare invatator, vin umil in fata ta" i-a scris lui Zarathushtra. "Regret profund mandria si ignoranta tineretii si vad acum cat de prostesc a fost sa cer raspunsuri la asemenea intrebari majore intr-un timp atat de scurt. Te rog accepta regretele mele si fa-mi onoarea unei vizite, poate as putea invata de la tine, sau macar trimite unul dintre discipoli sa ma invete". Apoi a invelit scrisoarea impreuna cu o piatra pretioasa de mare valoare intr-o panza fina de in si le-a trimis invatatorului.
Dupa cateva zile mesagerul s-a intros de la Zarathushtra aducand raspunsul pentru rege: "Majestatea Ta este foarte bun, dar un gradinar nu are trebuinta de o piatra pretioasa asa ca ti-o trimit inapoi. Panza o voi pastra, va fi utila pentru a-mi proteja unele plante impotriva frigului iernii", impreuna cu scrisoarea, invelit intr-o frunza se gasea bobul de grau. "Sunt prea batran pentru a pleca departe de gradina mea" isi continua inteleptul scrisoarea, "dar regele este prea nobil pentru a primi pe unul dintre discipoli in locul meu. Asa ca nu trimit un discipol ci chiar pe profesorul meu, cel care m-a invatat tot ce stiu despre univers". Prin aceasta legenda persana (transmisa de secole ca Povesti ale Secolului X ale poetului persan FIRDAUSI) vechea Arta a Asha este legata de ceea ce cunoastem in ziua de azi sub denumirea de SAH, mentionat in istorie ca "Jocul regilor si regele jocurilor". Dar in timp ce azi sahul este un simplu joc, vechea Arta Asha nu este un joc; este un microcosmos complex intretesut cu macrocosmosul Vietii – un univers complet prin el insusi
.Deschiderile te invata deschideri. Finalurile te invata sah!
(Stephan Gerzadowicz)
2. Strategia necesita gandire, tactica necesita observare (Max Euwe)

Cand observi o mutare buna asteapta - cauta alta si mai buna
(Emanuel Lasker)
Pionii sunt sufletul jocului.
(Francois Andre Danican Philidor)
Acesta este tot farmecul sahului. Intr-o zi ii dai o lectie adversarului, in urmatoarea primesti tu o lectie de la acesta.
(Bobby Fischer)
6. Cine este adversarul tau in seara aceasta?
In seara aceasta joc impotriva pieselor negre.
(Akiba Rubinstein)

Ajuta-ti piesele astfel incat ele sa te poata ajuta.
(Paul Morphy)
8. Sa joci cu piesele albe la remiza, indiferent de forta de joc,este o crima impotriva sahului. -

“To play for a draw, at any rate with

White, is to some degree a crime against chess.“(Mihail Tal)

9. Poti fi bun in sah numai daca iti place acest joc. -

“You can only get good at chess if you love the game.”(Bobby Fischer)
Sahul este o modalitate extrordinara pentru copii de a-si consolida imaginea si increderea in sine.
(Saudin Robovic)
Sahul, precum iubirea sau muzica, are puterea de a-i face pe oameni fericiti.
(Siegbert Tarrasch)
S-a spus ca viata nu e indeajuns de lunga pentru sah, dar aceasta este vina vietii, nu a sahului. (William Ewart Napier)
Sahul are un mister la fel de mare ca si cel al unei femei.
(Purdy)
98 la suta din energia mea mentala o acord sahului. Altii ii acorda doar 2 la suta.
(Bobby Fischer)
Sahul este un dus rece pentru minte.
(Sir John Simon)
Sahul, in primul rand, va ajuta sa fiti obiectivi. -“Chess first of all teaches you to be objective.” (Alexander Alehin)
Sahul este viata mea, dar viata mea nu este un joc de sah. – “Chess is my life, but my life is not chess. (Anatoli Karpov)
Sahul nu inseamna numai cunostinte si logica.- “Chess is not only knowledge and logic.” (Alexander Alehin)
Inca iubesc sahul si niciodata nu m-am gandit nici macar un minut sa renunt la sah. - “I still love to play chess. So I do not even spend a minute on the possibility to step back. ” (Anatoly Karpov)

Sahul este viata! - “Chess is life! “ (Bobby Fischer)
12. Sahul nu este la indemana oricui... este un labirint, plin de meandre... cautate, gasite, cu iscusinta puterii gandului, a intuitiei, o lupta simtita la nivelul inteligentei. ( Elena Toma)